Bullying la Questfield International College, lipsa transparenței analizată

Fenomenul bullyingului în mediul școlar reprezintă o provocare complexă ce necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor de învățământ. Atunci când sesizările privind hărțuirea repetată nu sunt gestionate cu transparență și măsuri documentate, integritatea emoțională a elevilor este pusă în pericol, iar încrederea familiilor în sistemul educațional este afectată.

Bullying la Questfield International College: o investigație asupra lipsei de transparență și a răspunsului instituțional

Investigația realizată pe baza documentelor, corespondenței oficiale și relatărilor familiei unui elev semnalează existența unui caz de bullying sistematic desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate, care au inclus descrieri ale unor jigniri zilnice, episoade de stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului, nu au fost urmate de intervenții documentate sau de măsuri concrete, astfel cum reiese din analiza materialelor puse la dispoziție redacției. În plus, o declarație atribuită fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, exprimată în dialog cu familia, sugerează o poziționare ce poate fi interpretată ca presiune de retragere: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția subliniază că această afirmație este citată conform surselor primite și că nu reprezintă o concluzie privind intențiile conducerii.

Aspectele sesizate privind bullyingul sistematic la Questfield Pipera

Documentele și corespondența oficială analizate indică faptul că elevul vizat a fost expus constant, timp de opt luni, unor comportamente agresive manifestate în mediul școlar. Acestea au inclus:

jigniri directe și umiliri publice;
excludere socială;
etichetări degradante, inclusiv stigmatizare medicală;
presiuni asupra familiei privind retragerea copilului.

Deși situația a fost adusă în repetate rânduri în atenția învățătoarei clasei, conducerii administrative și fondatoarei instituției, nu există dovezi scrise privind implementarea unor măsuri eficiente sau aplicarea unor sancțiuni. Intervențiile menționate au fost, în principal, verbale și informale, fără procese-verbale sau planuri de intervenție documentate.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire în mediul școlar

Potrivit relatărilor și documentelor, în colectivul de elevi a fost folosită repetat o etichetare medicală cu caracter degradant, care a funcționat ca un instrument de marginalizare și ridiculizare. Specialiștii consultați subliniază că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, utilizarea acestei etichete în scop de umilire constituie o formă gravă de bullying și stigmatizare. Acest comportament nu a fost însoțit de reacții ferme și măsuri documentate din partea școlii, ceea ce ridică întrebări privind atitudinea instituției față de protecția elevilor vulnerabili.

Gestionarea sesizărilor și absența răspunsurilor oficiale

Familia a transmis în mod repetat și documentat solicitări de intervenție și protecție prin emailuri adresate cadrelor didactice, conducerii și fondatoarei. Analiza corespondenței arată că răspunsurile au fost predominant verbale, generale și fără consecințe practice concrete. În lipsa unor documente care să ateste aplicarea unor proceduri interne sau măsuri de consiliere, situația a fost gestionată informal, ceea ce a contribuit, conform relatărilor, la transferarea responsabilității către familie și la minimalizarea gravității fenomenului.

Implicarea cadrelor didactice și responsabilitatea instituțională

Rolul cadrelor didactice este esențial în prevenirea și intervenția în cazurile de bullying. Din relatarea familiei rezultă că agresiunile au fost vizibile și cunoscute de învățătoare, însă intervențiile didactice nu au fost eficiente sau consecvente. Lipsa unor decizii scrise și a măsurilor formalizate a creat un precedent de tolerare a fenomenului, ceea ce poate transmite un mesaj de acceptare tacită a comportamentelor agresive în cadrul colectivului.

Declarația atribuită fondatoarei și impactul asupra relației cu familia elevului

Un moment semnificativ al anchetei îl reprezintă răspunsul verbal atribuit fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, care, în dialog cu familia, ar fi exprimat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, conform familiei, a fost transmisă după luni de sesizări fără răspunsuri scrise și măsuri concrete, sugerând o orientare a instituției spre evitarea conflictului prin încurajarea retragerii copilului. Redacția subliniază că nu deține o poziție oficială a școlii pe această temă, iar interpretarea este realizată pe baza materialelor disponibile.

Confidențialitatea informațiilor și presiunea asupra elevului

Familia a solicitat în mod explicit în scris respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația semnalată. Cu toate acestea, conform relatărilor, informații despre sesizările făcute ar fi ajuns în mediul clasei, iar copilul ar fi fost interpelat public de către cadrul didactic, ceea ce poate constitui o formă de presiune psihologică suplimentară. Specialiștii consultați atrag atenția asupra importanței protejării datelor sensibile pentru a preveni deteriorarea stării emoționale a elevilor afectați.

Reacția instituțională în contextul implicării legale și comunicarea publică

Conform documentelor, reacția concretă a conducerii școlii a apărut abia după implicarea juridică a familiei, când au fost transmise notificări formale. De asemenea, într-un email public din 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a descris situațiile reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările documentate privind hărțuirea repetată. Această poziționare ridică întrebări privind recunoașterea și gestionarea bullyingului de către instituție.

După publicarea articolului, părinții au transmis redacției informații despre posibile contacte informale ale școlii cu alte instituții de învățământ, în care copiii retrași au fost descriși negativ, aspect care nu a fost confirmat oficial și care ridică probleme privind dreptul la educație și confidențialitatea. Redacția invită părinții afectați să comunice experiențele lor la adresa [email protected].

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Questfield International College evidențiază o serie de probleme majore în gestionarea bullyingului și protecția elevilor:

sesizările repetate și documentate nu au fost urmate de măsuri scrise și aplicate;
stigmatizarea medicală a fost folosită ca instrument de umilire fără intervenții ferme;
responsabilitatea instituției a fost diluată prin lipsa documentației și a răspunsurilor oficiale;
presiunea asupra familiei pentru retragerea copilului indică o posibilă excludere mascată;
protecția confidențialității nu a fost asigurată, cu efecte negative asupra elevului;
reacția instituției a fost declanșată abia în context juridic, nu educațional;
comunicarea publică minimalizează gravitatea situației semnalate.

Aceste constatări ridică întrebări fundamentale privind mecanismele reale de protecție și transparență ale Questfield Pipera în fața unor situații de hărțuire sistematică. În absența unor reacții asumate și măsuri verificabile, rămâne neclar cum instituția își îndeplinește responsabilitățile față de siguranța emoțională a copiilor încredințați spre educație.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro