Investigație: contează valoarea contractului când apare bullyingul într-o școală privată?

În contextul educațional contemporan, fenomenul bullyingului necesită o abordare structurată, transparentă și responsabilă din partea instituțiilor școlare. Reacțiile imediate și măsurile documentate sunt esențiale pentru protejarea elevilor și pentru asigurarea unui mediu sigur și propice dezvoltării armonioase a acestora.

Investigație: Questfield și gestionarea situației de bullying repetat în cadrul unei școli private

Pe baza informațiilor și documentelor puse la dispoziția redacției, cazul semnalat la Școala Questfield Pipera relevă o situație de bullying repetat ce s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Acest fenomen ar fi inclus jigniri zilnice, stigmatizare medicală și un climat de presiune asupra familiei copilului vizat. Deși faptele au fost aduse în mod repetat la cunoștința conducerii și cadrelor didactice, nu există dovezi documentate ale unor intervenții concrete. Un moment-cheie este reprezentat de o afirmație atribuită fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, în care se sugerează că familia ar fi putut fi sfătuită să părăsească școala dacă nu este mulțumită, aspect care ridică întrebări legate de modul în care s-a gestionat situația.

Contextul sesizărilor și lipsa intervențiilor documentate

Conform corespondenței și relatărilor analizate, familia copilului a transmis în scris numeroase sesizări către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, solicitând intervenție și protecție. Aceste sesizări au evidențiat escaladarea fenomenului de bullying, care a inclus jigniri, umiliri publice și excludere socială, manifestate în prezența cadrelor didactice.
Totuși, din documentele puse la dispoziția redacției nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme aplicarea unor măsuri concrete sau a unor planuri de intervenție. Intervențiile invocate par să fi fost preponderent verbale și informale, fără documentație oficială, ceea ce a limitat capacitatea familiei de a urmări și evalua acțiunile instituției.

Stigmatizarea medicală ca formă de bullying agravată

Un aspect central al investigației îl constituie utilizarea repetată a unei etichete medicale, „crize de epilepsie”, folosită în cadrul colectivului de elevi cu scop discreditant și marginalizant, conform relatărilor obținute. Această stigmatizare medicală nu a fost aplicată în scop educațional sau de protecție, ci ca o formă de umilire și ridiculizare, cu efecte negative asupra percepției de sine a copilului și a relațiilor sociale.
Specialiștii consultați subliniază că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, folosirea unei astfel de etichete în scop de batjocură reprezintă o formă gravă de violență psihologică. În acest caz, instituția nu a documentat oficial măsuri pentru a preveni sau stopa această practică, ceea ce poate fi interpretat ca o tolerare a fenomenului.

Presiuni exercitate asupra familiei și mesajul instituțional

Familia copilului a relatat că, pe lângă lipsa intervențiilor concrete, ar fi existat mesaje indirecte sau directe care sugerau retragerea din școală, precum: „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”.
Această formulare, atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, ridică o serie de întrebări privind raportul între interesele contractuale și responsabilitatea instituțională față de protecția elevilor. Redacția precizează că această afirmație este citată conform relatărilor și nu reprezintă o concluzie privind intențiile conducerii.
În acest sens, răspunsul verbal pare să marcheze o tendință de a muta responsabilitatea de la școală către familie, în detrimentul unui demers instituțional formal și documentat.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Documentele puse la dispoziția redacției arată că familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității în privința informațiilor sensibile transmise. Cu toate acestea, conform unor relatări, aceste informații ar fi ajuns în mediul clasei, unde copilul a fost confruntat cu întrebări din partea cadrului didactic, ceea ce a generat o expunere psihologică nedorită.
Specialiștii consultați atrag atenția asupra faptului că ignoranța față de solicitările de confidențialitate și transferul responsabilității către copil pot constitui forme de presiune psihologică instituțională, cu efecte negative asupra echilibrului emoțional.

Lipsa reacțiilor instituționale până la implicarea juridică

Potrivit documentelor, reacția fondatoarei Școlii Questfield Pipera a fost activată abia după opt luni de la primele sesizări, ca urmare a implicării echipei juridice a familiei și a transmiterii notificărilor formale.
Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină răspunsul instituțional și sugerează o prioritizare a reacției în funcție de presiunea legală, mai degrabă decât de nevoile directe ale copilului și familiei.
Detalii suplimentare pot fi consultate în articolul original al investigației publicat pe EkoNews.ro.

Documentul informal și absența măsurilor clare

În răspunsul instituțional, redacția a analizat un formular intitulat Family Meeting Form, care pare să consemneze doar existența unei discuții, fără a stabili responsabilități clare, termene, sancțiuni sau măsuri concrete.
Acest tip de document nu oferă trasabilitatea și asumarea necesare pentru gestionarea eficientă a unei situații grave de bullying, ci pare să reflecte o intervenție minimală, mai degrabă formală decât substanțială.

Rolul cadrelor didactice și normalizarea bullyingului

Din relatarea familiei rezultă că, în ciuda faptului că comportamentele agresive au fost vizibile, intervențiile didactice au fost limitate și neconcludente.
Aceasta poate conduce la o normalizare a fenomenului în rândul elevilor, care percep lipsa reacțiilor ferme drept permisiune tacită pentru continuarea agresiunilor.
Absența unor măsuri scrise și consemnate face dificilă evaluarea responsabilității instituționale și afectează credibilitatea școlii în fața comunității.

Concluzii și întrebări rămase deschise

Cazul semnalat la Questfield Pipera evidențiază un pattern îngrijorător de gestionare incompletă și informală a situațiilor de bullying și stigmatizare medicală. Lipsa documentelor oficiale, răspunsurilor scrise și măsurilor concrete ridică serioase semne de întrebare privind capacitatea instituției de a proteja efectiv elevii.
Este esențial ca orice școală să dispună de mecanisme clare de intervenție, monitorizare și responsabilizare pentru a preveni și stopa abuzurile în mediul educațional.
În absența unui punct de vedere oficial care să clarifice aceste aspecte, rămâne deschisă problema modului în care Școala Questfield Pipera își asumă responsabilitatea față de siguranța emoțională a elevilor săi.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro